Monitorul Oficial Local
Formulare online
Servicii online


Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

Centru de Conservare si Promovare a Traditiilor Locale

Centrul de Conservare si Promovare a Traditiilor Locale se implica activ in diverse actiuni de pastrare a traditiilor, obiceiurilor folclorice si organizeaza evenimente cu caracter cultural pentru promovarea valorilor artistice locale.


Despre Ciurea --> Aspecte generale

Aspecte generale

Localizare geografică
Comuna Ciurea este situată in partea de sud a județului Iași, fiind una dintre comunele mari ale județului. Se invecinează cu municipiul Iași și cu 5 comune astfel:
• In partea de vest, comuna Mogosesti, pe o distanta de 7 km;
• La S-V, comuna Grajduri;
• La S-E, comuna Dobrovat, pe o distanta de 11,2 km;
• La E, comuna Barnova, pe o distanta de 11,8 km;
• La N- V comuna Miroslava, pe o distanta de 5,4 km;
• La N municipiul Iasi, pe o distanta de 5 km.

În catalogul documentelor moldovenești, la sfârșitul secolului al XVII-lea, este atestată documentar pentru prima dată comuna Ciurea, ce deținea o populație de origine ucraineană, maghiară și sârbă, aceștia fiind numiți poslușnici. Însă, denumirea comunei Ciurea provine de la începutul secolului XIX, de la câteva familii de țigani ciurari (foști robi mânăstirești) care și-au construit locuința pe platoul Șapte Tei, loc ce primește numele de Valea Ciurarilor, ulterior dând denumirea satului.
Comuna Ciurea are în componența sa 7 sate:
ï‚® Satul Ciurea (reședință de comună);
ï‚® Satul Hlincea;
ï‚® Satul Piciorul - Lupului;
ï‚® Satul Curături;
ï‚® Satul Slobozia;
ï‚® Satul Lunca - Cetățuii;
ï‚® Satul Dumbrava.
În anul 1587, Hlincea este atestată documentar de către doamna Maria (fiica voievodului Petru Șchiopu) și soțul ei, spătarul Zetu, fiind cea mai veche așezare, situată în jurul mânăstirii Hlincea.
Denumirea satului Piciorul - Lupului, vine de la haitele de lupi care atacau stânele, acesta fiind situat pe Dealul Prisăcilor, în partea sudică a Dealului Șapte Tei. Satul este atestat documentar la sfârșitul secolului XVIII, ca așezare ce se ocupă de îngrijirea prisăcilor mânăstirești.
Satul Curături apare în secolul XVIII, poziționat pe podișul și versantul de sud - vest al dealului Oița. Denumirea de Curături, semnifică un loc curățat, defrișat.
Satul Slobozia, este situat în partea de sud - est a satului Ciurea, atestat documentar la sfârșitul secolului XVI. Acesta se află într-un loc pitoresc, pe cresta dealurilor Vama Veche, Slobozia Cantemir și La Cioate.
Lunca - Cetățuii apare atestat documentar în anul 1774, acesta înglobând 3 cătune: Baba Necula, Juvăț și Zanea.
În anul 1891, s-a întemeiat prin colonizare satul Dumbrava, statul acordându-le locuitorilor 140 de loturi de pământ.
Comuna Ciurea deține 4,5% din suprafața totală a Zonei Metropolitane Iași și 0,9% din suprafața totală a județului Iași.
Populația stabilă a comunei Ciurea, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică era, în anul 2012, de 12.604 persoane. La Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011, 87,6% din locuitorii comunei sunt de etnie română, iar 6,1% sunt romi. Densitatea populației era de 250,6 loc/kmp, la nivelul întregului teritoriu (5.029 ha). Prin comparație cu densitatea de la nivelul Zonei Metropolitane Iași (391,3 locuitori/km2 .), comuna Ciurea deține o densitate inferioară.
În comuna Ciurea, întâlnim trăsături ale reliefului de câmpie și podiș, acestea fiind specifice întregii zone. Teritoriul cuprinde spații foarte variate, având minime altitudinale de 60-70 m.
Rețeaua hidrografică în comună, prezintă fluctuații sezoniere ale nivelurilor și debitelor apelor Tinoasa, Frumoasa și Juvăț. Acestea prezintă debite scăzute pe timpul verii, însă există și posibilitatea formării unor viituri dacă au loc ploi torențiale. Lacurile Ciurbești și Juvăț sunt lacuri de baraj antropic, create pentru regularizarea cursurilor de ape în comuna Ciurea.
Din punct de vedere al tipului de sol prezent în comuna Ciurea, sunt molisoluri și argiluviosoluri fertile, ce pot fi cultivate cu cereale, fiind predominante în regiunile deluroase, dar și de silvo-stepă.
Climă Clima comunei Ciurea se remarcă prin prezența nuanțelor continental-excesive, puțin moderate de masele de aer mediteraneene.

Căi de transport
Legătura cu Municipiul Iași este asigurată de drumul judetean 248C și de trenurile personale cu ruta prin Comuna Ciurea, pe parcursul comunei fiind trei stații CFR.
 Rutier - DJ 248 ; DC 29; DC 41. Pe teritoriul comunei sunt in total 16km de drum judetean si 58 km de drum comunal dar care nu este asfaltat.
 Feroviar - Satele Hlincea , Curaturi, Slobozia si Dumbrava au acces indirect la calea ferata , distanta maxima de statia CFR fiind de 2 km( Slobozia ). Comuna Ciurea este strabatuta aproape diametral de calea ferata Iasi- Bucuresti de la N la S, cu statie in Piciorul Lupului.


Fauna
Speciile de animale care populează teritoriul comunei aparțin mai multor provincii faunistice europene și asiatice. De la elemente dacice: cățelul pământului, buhaiul de baltă; mediteraneene: călugărița, veverița, specii de păianjeni; pontice: grivanul pitic și lacerta argilis; elemente arctice: gâște și rațe sălbatice; fauna de pădure: mistreț, căprioară, vulpe, lup, jder, viezure, cerb carpatin, iepure, șoareci, veverița de pădure.
Avifauna este foarte variată și bogată: ciocănitoarea, privighetoarea neagră, cucuveaua pitică, eretele, porumbelul de scorbură, coțofana, cioara, pupăza, graurul, prepelița, potârnichea, fazanul, mierla, barza, lăstunul ș.a
Dintre reptile se regăsesc: șarpele de padure, vipera neagră, gușterul și șoparla. Batracienii se află in zonele cu multă umiditate: broasca brună de pământ, broasca de padure, brotăcelul, tritonul s.a. Trăiesc in zonă și o serie de insecte, dintre care cele mai dăunătoare sunt cele xilofage.
Fauna lacustră cuprinde: mreana, biban, crap, clean, roșioara ș.a.

Vegetația
La nivelul câmpiei colinare- din care face parte parțial - și a Podișului Central-Moldovenesc se află limita estică a fagului, care pe acest teritoriu apare izolat. Zona este propice mai multor specii vegetale, aparținând Europei Centrale, mediteraneene, provinciei pontice, euro-siberiene și, in mai mică măsură, atlantice și arctice.
Solul susține specificul de continentalism ce apare in manifestarea celorlalte elemente fizico-geografice. Există două mari clase de soluri: molisouri și argiluviosoluri, ce apar in regiunile de silvo-stepă și deluroase, cu drenaj moderat, fertile și pretabile culturilor cerealiere. Excesul de umiditate sau sărătura solului determină tipuri azonale - lacoviști, soloneturi, solonceacuri.

Vizualizari: 1541
Data creare: 25-04-2016 11:51:25

Bine ati venit pe site-ul Comunei Ciurea!

Primarul Comunei Ciurea Catalin LupuVă mulţumesc pentru că aţi ales să utilizaţi și acest canal de comunicare, o modalitate prin care Primăria
Comunei Ciurea este mai aproape de cetăţenii și oaspeţii săi